Coș: 0.00
0

Comunicarea interculturală

Autor: Grigore Georgiu

ISBN: 978-973-711-275-0

An apariție: 2011

Nr. pagini: 240

Format: 17 x 24 cm, paperback

PREȚ: 35,78 Lei

Limbă: Română

Domeniu: Comunicare

Colecție: Cursuri universitare


În contextul globalizării, studiile dedicate comunicării interculturale au dobândit o relevanţă teoretică indiscutabilă şi o însemnătate aplicativă tot mai evidentă. Ele abordează într-o manieră interdisciplinară un orizont problematic nou, cu implicaţii multiple. Asistăm la interacţiuni complexe, fără precedent ca amploare, între indivizi, grupuri şi...

În contextul globalizării, studiile dedicate comunicării interculturale au dobândit o relevanţă teoretică indiscutabilă şi o însemnătate aplicativă tot mai evidentă. Ele abordează într-o manieră interdisciplinară un orizont problematic nou, cu implicaţii multiple. Asistăm la interacţiuni complexe, fără precedent ca amploare, între indivizi, grupuri şi societăţi, fenomen care produce schimbări profunde în structura identitară a culturilor. Actorii care se întâlnesc tot mai frecvent în spaţiul interculturalităţii poartă cu ei echipamente culturale diferite, iar gestionarea neconflictuală a acestor diferenţe este una dintre marile provocări ale lumii contemporane. Comunicarea interculturală, care a devenit o disciplină de studiu în universităţile din întreaga lume, a redeschis dosarul unor teme perene ale gândirii sociale, precum unitatea şi diversitatea culturilor, relaţia dintre noi şi ceilalţi, etnocentrism şi relativism cultural, criza identităţilor şi redefinirea lor sub presiunea combinată a multor factori.

În mod surprinzător, problema diferenţelor culturale şi a identităţilor a ieşit azi din tratatele de antropologie şi a ocupat scena tensionată a istoriei reale, unde conflictele identitare sunt la ordinea zilei. Experienţele interculturale ne îmbogăţesc spiritual, ne deschid noi orizonturi de înţelegere a lumii şi ne obligă la o evaluare comparativă implicită, care ne ajută să ne cunoaştem mai bine propria identitate. Dialogul intercultural este şi un dialog al imaginilor identitare. Lumea a devenit, în întregul ei, un „bazar multicultural“, dar şi o arenă în care se desfăşoară o competiţie între naţiuni şi culturi pentru construcţia unor imagini favorabile în spaţiul comunicaţional global. Postmodernitatea a impus o schimbare de paradigmă în abordarea identităţilor. Imaginea reprezintă acum un capital symbolic cu valoare strategică. Identitatea noastră face corp comun cu imaginile ei în reprezentările celorlalţi. România este un caz instructiv pentru această temă. De la Cantemir, care constata cu durere, în urmă cu trei secole, că despre români „nimeni sau numai puţini străini au o imagine adevărată“, şi până astăzi, când suntem integraţi în Uniunea Europeană, ne confruntăm cu un deficit de imagine. Gânditorii români au tradus mereu ecuaţia noastră geopolitică în termini imagologici şi au problematizat intens aceste teme, astfel încât cultura română beneficiază de un îndelung exerciţiu reflexiv asupra identităţii culturale şi a comunicării dintre culturi.
 

Atras de literatură şi de filosofie, am studiat cu pasiune de-a lungul anilor lumea artelor, fenomenul cultural, ideea naţională şi proiectul european, problema identităţilor culturale, istoria ideilor filosofice, a curentelor şi a stilurilor artistice. În linii mari, acestea sunt temele şi domeniile pe care le-am cercetat din perioada studenţiei şi până astăzi. În lucrarea de licenţă am abordat Conceptul de tragic şi dramaturgia secolului XX. Ulterior, m-am specializat în estetică şi filosofia culturii, discipline pe care le-am predat în cariera mea universitară. Preocupările mele s-au extins treptat spre teme ce puneau în discuţie, din perspectiva relativismului cultural, raporturile complexe dintre societate, cultură, limbă şi naţiune în epoca modernă. Am dezvoltat problematica identităţii naţionale şi culturale în teza de doctorat, pe care am susţinut-o la Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, în anul 1987: Semnificaţia filosofică a ideii de specific naţional. Specială privire asupra poeziei lirice. După 1990, în noul context geopolitic, marcat de renaşterea interesului pentru identităţile etnice şi naţionale, am aprofundat aceste teme în lucrarea de sinteză: Naţiune, cultură, identitate (Editura Diogene, 1996). Dimensiunea culturală a integrării europene, raporturile dintre naţional şi european şi problematica referitoare la emergenţa identităţii culturale europene reprezintă teme abordate în lucrarea Identitate şi integrare. De la disjuncţie la conjuncţie (Editura Institutului de Teorie Socială al Academiei Române, 2001). La Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din SNSPA am predat două cursuri, pentru care am publicat la Editura Comunicare.ro două cărţi ample, de factură sistematică: Istoria culturii române moderne şi Filosofia culturii. Cultură şi comunicare. Cea mai recentă lucrare publicată la aceeaşi editură: Comunicarea interculturală. Probleme, abordări, teorii (2010), se adresează în special masteranzilor şi doctoranzilor în ştiinţele comunicării.