LOREDANA RADU este conferențiar universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice. Între 2016 și 2019, a coordonat o echipă multidisciplinară care a cuantificat cei mai sugestivi 100 de indicatori pentru evaluarea „stării de sănătate” a României, în cadrul proiectului „Starea Națiunii. Construirea unui instrument inovator pentru fundamentarea deciziilor publice”. Printre publicațiile cele mai relevante pentru subiectul dezvoltării se numără: „The austerity discourse of the Romanian economic-political elites: Neoliberal or (pseudo)European?”, în Power, K., Ali, T., and Lebdusková, E. (eds.), Discourse Analysis and Austerity: Critical Studies from Economics and Linguistics (coautor, 2019, Routledge); Patterns of Contemporary Development: Assessing Challenges and Opportunities (coord., 2018, Editura Comunicare.ro); „Developing Instruments for Evidence-Based Policy Making: A Case Study in Knowledge Management for the Public Sector”, în Vătămănescu, E. M., Pînzaru, F., Knowledge Management in the Sharing Economy: Cross-Sectoral Insights into the Future of Competitive Advantage (coautor, 2018, Springer International Publishing); Why Europe? Narratives and Counter-Narratives of European Integration in the Context of the Refugees Crisis (coord., 2017, Peter Lang); United for or against Euroscepticism? An Assessment of Public Attitudes Towards the European Union in Times of Crisis (coord., 2015, Cambridge Scholars Publishing); Criza economică în Uniunea Europeană. O perspectivă comunicațională (2012, Editura Comunicare.ro).

Profesor la SNSPA, PAUL DOBRESCU este fondatorul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA. A fost decan al acestei facultăţi din 1991 până în 2004, apoi prorector al SNSPA (2004–2008) şi rector al acestei universităţi (2008–2012). Lucrările sale din ultimii ani gravitează în jurul ideii de dezvoltare: Viclenia globalizării: Asaltul asupra puterii americane (Institutul European, 2010), Un deceniu cât un secol: Secolul lumii emergente (Comunicare.ro, 2013), Crizele de după criză: O lume fără busolă şi fără hegemon (Litera, 2016), şi au fost publicate şi în străinătate la editurile L’Harmattan şi Cambridge Scholars. Anul trecut a coordonat apariţia lucrării Development in Turbulent Times: The Many Faces of Inequality Within Europe (Springer) şi a fost coautor al lucrării Ţară fără proiect: Dezvoltare inegală, subdezvoltare structurală (Comunicare.ro). 

„Nu știm să existe, în istoria modernă cel puțin, un caz în care ascensiunea unei țări să nu fi fost pregătită, să nu fi reprezentat rezultatul unei proiecții peste ani și decenii a vrerilor unor generații succesive. A unui ghidaj de ordin strategic.
În vremurile noastre, acest ghidaj este desemnat prin termenul de proiect, însemnând anticiparea a ceea ce o țară, o comunitate vor să devină. Aduc anii în care trăim o schimbare în această privință? Da, una semnificativă. Proiecția a devenit mai complexă, iar efortul de materializare mult mai dificil. Prin urmare, și rezultatul este foarte greu de atins. Este, într-adevăr, mult mai greu, dar fără proiect nu se poate. Nevoia de proiect devine imperativă.
Concluziile lucrării nu sunt neapărat optimiste și nici măgulitoare la adresa guvernării și guvernanților din ultimii 30 de ani. Şi pentru că suntem într-o perioadă electorală, care se va prelungi și anul viitor, îndemnul lui Constantin Stere este mai actual decât oricând: „Alegeți oameni care iubesc mai mult țara decât puterea!” – AUTORII

Țară fără proiect. Dezvoltare inegală, subdezvoltare structurală